Deși titlul poate părea destul de ”tehnic”, el se referă, de fapt, la o noțiune foarte uzuală: simplificarea vieții prin stabilirea unor priorități. Orice om încearcă să facă acest lucru în mod subconștient atunci când viața sa devine prea plină de activități și obligații - deși, nu întotdeauna cu succes. Și, succesul nu apare întrucât, pentru a ajunge la această simplificare și a ne ușura viața, ar trebui, de fapt, să facem acest lucru în mod pe deplin conștient. Să apreciem importanța și necesitatea fiecărei activități, și să realizăm o listă mentală de priorități. Dacă ne este mai ușor astfel, am putea să le punem și pe hîrtie. Este, de fapt, același proces mental pe care îl folosim atunci când extragem ideile principale dintr-un text. Însă, viața este ceva mai complexă decât textul, întrucât, pentru a ”extrage ideile principale” din viață, trebuie, după cum am spus, să avem acea conștiență de fecare clipă în legătură cu scopul nostru, și care este importanța lui pentru noi, ca persoane. Respectiv, să nu uităm că unele activități pot părea neimportante, și am fi tentați să le tăiem din listă. Dar, dacă ne gândim cărui scop servesc, înțelegem, poate, că tocmai acestea au o importanță covârșitoare.
Pentru a da un exemplu: copilul vine la noi și ne bate la cap cu nu știu ce neînțelegere a avut el cu un tovarăș de joacă, tocmai atunci când noi avem de făcut o lucrare importantă. Primul impuls ar fi să îl repezim, și să îi spunem să învețe să ne respecte timpul de lucru, pentru că problema lui mai poate aștepta.Și, ne vedem justificați să îl educăm în acest fel. Această atitudine ar fi chiar normală în cazul în care am avea de-a face cu un adult. Însă, copilul are un cu totul alt sistem de apreciere a lucrurilor, în care emoționalul are un rol covârșitor. Poate că, neînțelegerea cu prietenul lui de joacă are pentru el o importanță uriașă, iar faptul de a fi respins de părintele la care el venise pentru a căpăta confort, îi poate produce suferință, și crea o distanță. În acest caz - deși este dificil când avem sarcini presante de îndeplinit- este bine să ne amintim de importanța covârșitoare a faptului de a avea o bună relație cu copilul. Scopul bunăstării lui emoționale este mai important decât îndeplinirea la timp a sarcinii de lucru. Aceasta este prioritizarea scopurilor despre care vorbeam, și care trebuie efectuată în fiecare clipă.
Acest pas (al prioritizării) este strâns legat de proiectul clar definit - fie el și pentru o scurtă perioadă (un proiect de etapă). Exemplu: săptămâna aceasta îmi învăț copilul cum să răspundă provocărilor. De fapt, procesul prioritizării este o artă, iar cel care reușește în această direcție, se apropie de înțelepciune.
(În strînsă legătură și cu reducerea dezordinii din viața noastră. Pînă într-un punct, desigur. Pentru că un anumit grad de asa-zisă dezordine, în fapt, spontaneitate și firesc, este necesar pentru a ramâne umani.)
Și de fapt, cei mai înțelepți dintre oameni nici nu mai conștientizează acest proces al prioritizării, pentru că sufletul lor îl face pentru ei. Se spune ca acelor iubiți de Dumnezeu, le spune El-insuși adevărata importanță a lucrurilor, prin sufletul lor. Procesul prioritizării despre care am vorbit la început, este bun mai ales pentru oamenii moderni, dominați de rațiune, care într-un fel sau altul, au uitat să își asculte sufletul. Pentru acești oameni, este bine să urmeze prioritizarea rațională care le aduce într-un mod mai complicat, ceea ce sufletul lor le spunea în mod spontan când era lăsat să vorbească. Societatea noastră, regulile sociale, chiar și Biserica uneori, concură pentru a ne da comportamente, preformate, și a înnăbuși, chiar a strivi uneori, vocea sufletului. Să nu facem ceea ce simțim noi că e bine și ne spune sufletul, să facem numai ceea ce ne spun alții, sau reguli urmate pănă la absurd, să ne transformăm în roboței ordonați, dar lipsiți de suflet și păreri proprii. În concluzie, prioritizarea, ca și orice alt proces rațional ajutător, este bună până când ne regăsim drumul spre sufletul nostru.
Acesta ar trebui să fie scopul fiecărui om: să restabileasca legătura cu sufletul său. Și toate celelalte ni se vor da pe desupra, așa cum spun și Evangheliile.
Căt despre cum se restabilește această legătura, e un drum de o viață. Drumul acela spre îmbunătățirea fiecăruia. Sau, poate fi într-o clipă, dacă Dumnezeu ne dă asta.
SEO: simplificare, prioritizare, copil, suflet, emoțional, rațiune,înțelepți,îmbunătățire, Evanghelii
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu