Aliați în lupta împotriva diabetului zaharat (Allies In Fighting Diabetes mellitus) II Alimentația (Nutrition)

 

Partea a II a

Alimentația în diabet

 

După cum am menționat în capitolul anterior, alimentația are un mare rol în prevenirea, dar și în evoluția favorabila a prognosticului acestei boli, după diagnosticare. De fapt, alimentația este un factor de bază în prevenirea și tratarea tuturor bolilor, întrucât cunoscutul dicton ”devii ceea ce manânci” reprezintă expresia unei realități. Și, cum ar putea să nu fie așa, atunci când constituenții alimentelor intră, după digestie și metabolizare, în compoziția înseși a sistemelor și organelor corpului, sau asigură funcționarea lor? De exemplu, lipidele, sau grăsimile, intră în constituția membranelor celulare ale celulelor nervoase, iar glucidele asigură sursa de energie necesară funcționării activității cerebrale, musculare, și a multor altor sisteme. De aici, putem înțelege cu ușurință de ce acești constituenți trebuie să fie de cea mai bună calitate, dacă dorim să avem un organism sănătos și cu o funcționare optimă până la vârste înaintate.

Atunci când suntem sănătoși, sau chiar dacă am fost diagnosticați cu o boală, dar facem tot ce putem pentru a-i diminua efectele negative printr-o alimentație corectă, prin acest fapt, ne facem datoria și față de familie, și de societate. Și aceasta, întrucât îi asigurăm familiei și societății munca noastră pe mai departe, și în plus, scutim societatea de cheltuielile necesare tratamentului complicațiilor bolii noastre. A mânca corect devine nu doar un gest benefic la nivel individual, ci și un gest de responsabilitate civică.
Pentru a ne întoarce la diabet, întrucât principala manifestare patologică indusă de această boală este creșterea glicemiei – adică a zahărului din sânge – putem înțelege cu ușurință că, în cadrul acestei boli, nu este permis să consumăm alimente care ar duce în continuare la creșterea glicemiei.
Cu alte cuvinte, există anumite alimente permise, și nepermise în cadrul acestei boli.

Dintre alimentele nepermise, primele pe listă sunt, desigur, dulciurile concentrate, adevărate ”bombe glicemice”, de tipul: bomboanelor, ciocolatei, dulcețurilor, mierii, cremelor și glazurilor din prăjituri, și prăjiturilor însele, dacă au fost preparate cu zahăr, sau pudrate cu zahăr. În general, tot ceea ce conține zahăr, sub diferite forme, este interzis – chiar și sucurile de fructe din comerț, sau ice tea.
În afară de alimentele cunoscute a conține zahăr, mai există și alimente ce conțin așa-numite ”zaharuri ascunse” – adică, gustul lor nu este neapărat dulce, și pentru a ști dacă acestea conțin, sau nu, zahăr, trebuie să verificăm etichetele. Printre acestea se numără: ketchupul dulce, muștarul, sosurile pentru paste sau lasagna, anumite cereale (combinații de cereale cu cacao, fructe, sau alte ingrediente, batoane de cereale), anumite iaurturi (în principal iaurturile cu fructe), orezul din sushi, fructele conservate (stafide, smochine, curmale, etc), carnea uscată jerky, unt de arahide, băuturile pentru sportivi, și în general, alimentele procesate sau conservate.
Am amintit în capitolul anterior despre aceste alimente procesate sau conservate, dintre care fac parte toate tipurile de conserve, nestea, cacao cu zahăr în componență, și toate platourile gata preparate din supermarketuri. Nu putem da o listă exhaustivă, din simplul motiv că există foarte multe tipuri, și probabil apar și altele noi pe piață, dar este de ajuns să aplicăm regula de bază: să privim etichetele înainte de a le cumpăra. Dacă acolo apar zahăr, sau îndulcitori artificiali, precum zaharina (E 954), acid ciclamic (E 952) sau acesulfam de potasiu (E 950), atunci, mai bine le evităm. Desigur, privim etichetele doar dacă nu ne putem abține să cumpărăm alimente procesate sau conservate, pentru că în mod normal, ar fi bine să evităm acest tip de produse cu totul. Chiar dacă nu conțin îndulcitori, acestea pot conține alți conservanți sau aditivi la fel de nocivi, care ar crește efortul organismului de a-i elimina – organism deja solicitat de diabet. Se știe că diabetul afectează nu doar pancreasul, ci și fragilizează majoritea sistemelor organismului. (Pentru o informare completă asupra E-urilor alimentare, vă invit să accesați site-ul Sfatul Medicului.ro –Lista completă a E-urilor și alimentele în care se găsesc.) Deci, a consuma doar alimente proaspete devine o cerință a menținerii sănătătții noastre, sau a prevenirii apariției unor complicații ale bolii, care pot fi importante: la nivelul vaselor – arterita diabetică, ochilor – retinopatia diabetică, și rinichilor – nefropatia diabetică.
O altă grupă alimentară de alimente nepermise sunt, după cum am amintit la începutul acestui capitol, grăsimile saturate – care sunt, în general, grăsimile de origine animală, și în special cele provenite din porc. Aceasta, întrucât mecanismul lor de metabolizare interferă cu acel al glucidelor, glucidele însele constituind o sursă de grăsimi nesănătoase pentru organism – trigliceridele. În cazul unui organism deja suprasolicitat de boală, este bine să nu creem și complicații prin depunere excesivă de grăsimi în organism. Se știe că, în unele cazuri, diabetul se asociază cu obezitatea, și cu ateroscleroza – depunerea de grăsimi pe vasele sangvine.
Alimente nepermise sunt și cele foarte sărate, întrucât prin retenția de apă și creșterea riscului de hipertensiune arterială, aduc un factor de risc suplimentar asupra vaselor circulante, vase deja supuse riscului de către diabetul însuși.
Desigur, ca și în cazul altor boli, contează și modul de preparare al alimentelor, prăjelile și afumăturile nefiind permise, întrucât, pe de o parte, cresc aportul de grăsimi saturate în organism, și pe de alta, eliberează în organism radicali liberi extrem de toxici și greu de eliminat de către un organism a cărui funcționare este încetinită de către diabet.
Nu am menționat că, în afara alimentelor permise și nepermise, mai există și o categorie intermediară de alimente, permise doar în cantități limitate, sau cu cântar, întrucât conțin zaharuri naturale. Dintre acestea fac parte:
– legume: fasolea boabe, mazărea, lintea, soia, cartofii dulci (o porție pe zi: 200 – 250g)
– pâinea integrală sau pastele integrale (o felie la o masă sau 150 g),
– cerealele integrale (o lingură la o masă),
– fructe: strugurii, bananele, piersicile, nectarinele, merele bine coapte, cireșele, vișinele, ananasul, pepenele verde, galben (între 50-150 grame la o masă),
– lactatele moi : lapte, iaurt, kefir, sana, brânză proaspătă (150 g sau 200 ml la o masă – adică, o cană nu prea plină.)
– carnea roșie – de două ori pe săptămână, doar câte o porție mică pe zi, de 200 g, dacă nu se poate renunța la ea
Desigur, această listă este doar orientativă, optim fiind ca, pentru stabilirea unui regim adecvat, să apelați la ajutorul unui nutriționist, sau medic diabetolog, sau, puteți consulta site-ul Doc.ro – Regim diabet – Alimente permise: Ghid complet – elaborat de specialiști în diabet, nutriție și boli metabolice.

Desigur, aflând că există atâtea restricții alimentare, am putea să ne descurajăm, întrebându-ne câte alimente mai sunt permise, de fapt. Dar, vom fi uimiți să aflăm că există încă destule alimente permise, și chiar sănătoase, și chiar se pot face combinații între mai multe tipuri de alimente la o masă, adăugând și dintre cele permise în cantități limitate. Și, după cum am menționat mai sus, primele grupe alimentare permise, și chiar recomandate, sunt fructele și legumele. În primul rând, alimentele bogate în fibre, care ajută digestia, și ajută și la controlul glicemiei. Dintre aceste alimente fac parte majoritatea legumelor: spanac, broccoli, varză, nucile, făina obținută din grâu integral și tărâțele de grâu, fulgii de ovăz, orezul brun, leguminoasele – fasolea, mazărea, lintea; fructele care nu au conținut mare în fructoză – precum fructele de pădure, merele verzi (nu prea bine coapte), prunele, cireșele, caisele, portocalele, grepfruit. Deși, după cum se observă, unele dintre aceste alimente sunt permise doar cu cântar – adică, într-o cantitate limitată – este bine totuși să le consumăm, dacă nu avem alte contraindicații (dacă glicemia este echilibrată prin tratament).
Dintre legume, cartofii ocupă un loc aparte ca sursă de amidon, alături de pastele făinoase. Amidonul sau celuloza este un polizaharid cu digestie lentă ce reprezintă o sursă de energie mai potrivită pentru organism decât dizaharidele – zahărul. De aceea, în cazul în care avem o senzație de foame, sau poftă de dulce, putem consuma o porție mică de paste, sau doi-trei cartofi copți sau piure (dar fără pâine), sau câțiva biscuiți simpli, dietetici, sau un covrig simplu, fără umplutură. De asemenea, în această situație putem consuma dintre fructele permise.
Ca să revenim la cartofi, desigur că sunt permiși în cantitate moderată în cursul unei zile: o porție de 250 g/zi, dar dacă totuși avem senzația de foame între mese, este preferabil să mai luăm un cartof copt în plus, sau câțiva biscuiți, sau un covrig, decât să ne repezim la dulciuri concentrate.
Oricum, structura meselor zilnice în cazul diabetului diferă de cea a persoanelor sănătoase, întrucât, pe lângă cele trei mese principale, mai sunt permise două mici gustări între mese. Desigur, și în cazul oamenilor sănătoși putem avea nevoie de gustări (copii în creștere, tineri în perioadele de efort intelectual, adulți ce efectuează efort fizic consistent).
Alte alimente permise în cazul diabetului sunt oleaginoasele: nuci, fistic, caju – care aduc un aport de grăsimi polinesaturate de origine vegetală, benefice organismului, și peștele – bogat în acizi omega trei – acizi grași polinesaturați ce protejează inima și vasele de sânge, și scad colesterolul. Atenție: semințele și oleaginoasele trebuie consumate în stare naturală, neprăjite și nesărate. Deasemenea, sunt permise lactatele cu conținut scăzut în grăsime: iaurt slab, brânză de vaci proaspătă, lapte degresat. În cazul iaurtului și al brânzei de vaci, cel mai bine este să fie preparate în casă, sau procurate de la țărani ce le prepară prin procedee simple, și să se evite produsele din comerț, care conțin conservați și îndulcitori.
Carnea este permisă, după cum am spus, în cantități mici, o singură masă pe zi, și de preferință carne slabă: pui fără piele, curcan. În general, trebuie preferate alimentele cu conținut scăzut în proteine, din care face parte și carnea slabă, peștele, legumele ce conțin proteine vegetale: ciuperci, fasole. Despre carnea roșie, am spus mai sus că ar fi bine să fie consumată doar două zile pe săptămână, cu pauze între ele. Și desigur, atât carnea, cât și celelalte alimente, este bine să fie preparate prin fierbere, la abur, grătar, sau la cuptor cu foarte puțin ulei.
Dacă tot am vorbit despre ulei, e bine să se știe că este permis doar uleiul vegetal, iar cel mai sănătos este cel de măsline, dar putem consuma și de rapiță, sau alte uleiuri vegetale. Deși în țara noastră se obișnuiește mai puțin, totuși ar trebui să se știe că uleiul de rapiță este un ulei foarte sănătos, care reduce depozitele de grăsime abdominală, și are efect protector în cazul diabetului și al bolilor cardiovsculare. Ouăle sunt permise în cantitate de unul sau două pe săptămână, fierte și nu prăjite.
Despre pâine și făinoase am mai discutat, spunând că este bine să avem doar două felii de pâine la o masă, sau chiar o felie dacă este vorba de pâine integrală. Dar desigur, totul depinde de nivelul glicemiei: dacă diabetul este echilibrat, și în plus, mai facem și efort fizic sau intelectual, desigur că putem lua două felii și din pâinea integrală. Și putem avea și o gustare de cereale integrale între mese,sau alt făinos. O mențiune aparte despre mămăligă: este bine să se prepare, pe cât posibil, din făină de porumb integrală, și întrucât mălaiul are un indice glicemic mai scăzut decât făinoasele din grâu, se poate consuma o cantitate dublă de mămăligă la o masă față de pâine. De exemplu, dacă se obișnuiau  50 g pâine la o masă (una-două felii), mămăliga se poate consuma în cantitate de 100 g.

În general, știind care sunt alimentele permise, un pacient cu diabet are la dispoziție mai multe metode pentru a-și stabili porții echilibrate. Dintre acestea, vom spune mai multe doar despre metoda farfuriei, întrucât este cea mai simplă și practică, și poate fi folosită cu ușurință și de persoane care nu au cunoștințe specifice despre compoziția alimentelor. Această metodă, propusă de Asociația Americană pentru Diabet, constă în a împărți farfuria în porțiuni, pe care le umplem cu diverse alimente. Cea mai mare porțiune să fie ocupată de legume fără conținut mare în amidon (spanac, broccoli, morcov, etc) – cam o jumătate de farfurie. Un sfert de farfurie se umple cu o sursă de proteine: pește sau carne slabă. Celălalt sfert de farfurie se umple cu alimente ce conțin amidon (exemplu cartofii, sau orezul), sau cu alimente din bob integral (cereale integrale, sau fasole). Se adaugă o porție mică de produs lactat (200 g) sau o porție de fructe, și o băutură permisă în diabet: ceai neîndulcit, sau cafea neîndulcită.
Despre celelalte metode de stabilire a porțiilor vom aminti doar în treacăt, întrucât necesită cunoștințe despre conținutul în glucide și proteine al alimentelor, și despre gramajele alimentelor ce trebuie folosite. De aceea, aceste metode este mai indicat să fie folosite de către diabetologul sau nutriționistul însuși, care va stabili un regim alimentar pe zile pentru o anumită persoană, și apoi îi va explica acesteea.
Metoda măsurării indicelui glicemic presupune să cunoaștem conținutul în glucide al alimentelor, și aceste glucide însumate să nu depășească o anumită cantitate pe zi.
Metoda măsurării carbohidraților presupune cunoașterea conținutului în carbohidrați al alimentelor, analog cu metoda antemenționată.
Iar metoda listelor de alimente presupune cunoașterea conținutului alimentelor în carbohidrați, surse de proteine și lipide, și cunoașterea echivalențelor între aceste alimente, astfel încât să știm să înlocuim un aliment cu un altul cu aceeași cantitate de carbohidrați, proteine și lipide, pentru diversitate.
Se vede cu ușurință că aceste metode sunt accesibile doar persoanelor care au cunoaștere, și obișnuința de a lucra cu liste de constituenți alimentari. Dar, pentru marea majoritate a pacienților, metoda farfuriei rămâne cea mai accesibilă.
Și, întrucât am amintit mai sus despre băuturile permise în diabet, vom spune câteva cuvinte și despre acestea. Așadar, băuturile permise sunt: apa sau apa minerală. ceaiul neîndulcit, cafeaua neîndulcită, berea light (cantități foarte mici). Pe de altă parte, există și băuturi nepermise: toate sucurile din comerț, acidulate și neacidulate (dacă dorim suc de fructe, este bine să îl preparăm acasă, fără zahăr), băuturile energizante, alcoolurile, ciocolata, cafeaua cu frișcă.
Din câte se vede, nici alcoolul nu este permis, întrucât afectează metabolismul ficatului, care este sediul de metabolizare al glucidelor, și deci poate dezechilibra un diabet. Pe de altă parte, alcoolul poate predispune la acidoză metabolică și hipoglicemie, favorizând episoadele de hipoglicemie, extrem de periculoase în cazul diabetului.
Trebuie să menționăm câteva cuvinte și despre înlocuitorii de zahăr, care pot fi folosiți în cazul persoanelor ce suferă mult în lipsa senzației de dulce.
Stevia, îndulcitor natural obținut dintr-o plantă, are gustul mult mai dulce decât zahărul, fiind însă sănătos pentru organism.
Sucraloza, cu mult mai dulce decât zahărul, însă cu foarte puține calorii, este rezistentă și la temperaturi mari, fiind folosită la copturi în patiserie, sau la îndulcirea băuturilor calde. Aspartamul – un îndulcitor artificial, este mai dulce decât zahărul, fiind foarte folosit în diferite produse alimentare pentru diabetici și în sucurile dietetice.
Zaharina este un îndulcitor artificial foarte cunoscut și întrebuințat, mai dulce decât zahărul, și fără calorii. Însă, opiniile medicale în privința sa, ca și a aspartamului, sunt împărțite, zaharina fiind totuși pe lista E-urilor alimentare cu risc în folosirea îndelungată.
Desigur că un criteriu în alegerea acestor produși este și prețul, și accesibilitatea lor, dar ținând cont de raportul beneficiu/risc, opinia noastră este că ar fi mai bine să folosiți un îndulcitor natural. Și, tot în legătură cu înlocuitorii de zahăr, se știe că au apărut pe piață, în ultimul timp, dulciuri și produse alimentare speciale pentru diabetici, care se pot găsi în supermarketuri, în raioanele specializate pentru boli (deficit de gluten, diabet). Chiar dacă, până la urmă, nici un produs procesat nu este cu totul sănătos, dar pentru a ne acoperi o nevoie de moment, și a evita consumul de zahăr pe ascuns, se pot folosi și aceste sortimente de dulciuri, pe termen scurt.
În concluzie, a ne alimenta sănătos atunci când avem diabet, nu este un lucru chiar atât de greu, din momentul în care avem toate informațiile necesare. În acest sens, ar fi bine ca fiecare bolnav de diabet să se informeze continuu, în scopul de a afla noi alimente și metode de preparare a alimentelor utile în cadrul acestei boli. Dar desigur, nici nu trebuie neglijat sfatul medicului sau al terapeutului, și controlul regulat al glicemiei la fiecare trei sau șase luni, întrucât medicul este singurul în măsură să adapteze tratamentul, și chiar dieta, în cazul variațiilor glicemiei apărute pe parcurs.
Ceea ce trebuie să facă un bolnav de diabet este doar ceea ce ține de el-însuși, însă acest lucru este esențial. Întrucât, chiar și în alte situații ale vieții, dacă am făcut tot ceea ce stătea în puterea noastră, putem spune că ne-am făcut datoria. Iar a ne menține o bună stare de sănătate, sau a împiedica evoluția unei boli cronice, este și aceasta o datorie, față de noi-înșine și societate.

Allies In Fighting Diabetes Mellitus

Second Part

Nutrition In Diabetes

 

 

 As it was mentioned in the previous chapter, nutrition plays a big role in prevention, but also in the favorable evolution of this disease prognosis, after its diagnosis. In fact, food is a basic factor in the prevention and treatment of all diseases, as the well-known saying „you become what you eat” is the expression of a reality. And how could it not be so, when food components enter, after digestion and metabolism, into the composition of body systems and organs themselves, or ensure their functioning? For example, lipids, or fats, enter the constitution of nerve cell membranes, and carbohydrates provide the necessary energy source for brain activity, muscles, and many other systems. From here, we can understand with ease why these constituents must be of best quality, if we wish to have a healthy body and optimally functioning until old ages. When we are healthy, or even if we have been diagnosed with a disease, but we do our best to reduce its negative effects through a correct diet, by this fact, we do our duty to family and society. And this way, we keep providing our work for the family and society, and in addition, we relieve the society from the expenses necessary in order to treat the possible complications of our disease. Eating right becomes not only a beneficial gesture on individual level, but also a gesture of civic responsibility.

 To return to diabetes, as the main pathological manifestation induced by this disease is the increase in blood glucose – that is, blood sugar – we can easily understand that, as long as we have this disease, it is not allowed to eat foods that would further increase blood sugar. In other words, there are certain foods that are allowed or not allowed in this disease. Among the prohibited foods, the first on the list are, of course, concentrated sweets, real „glycemic bombs”, such as: candies, chocolate, jams, honey, creams and icings of the cakes, and the cakes themselves, if they have been prepared with sugar, or powdered with sugar. In general, everything containing sugar in various forms is prohibited – even fruit juices from the market, or ice tea.

Apart from the foods known to contain sugar, there are also foods that contain so-called „hidden sugars” – meaning, their taste is not necessarily sweet, and in order to know if they contain sugar or not, we have to check the labels. These include: sweet ketchup, mustard, sauces for pasta or lasagna, certain cereals (combinations of cereals with cocoa, fruits, or others ingredients, cereal bars), certain yogurts (mainly fruit yogurts), rice from sushi, canned fruit (raisins, figs, dates, etc.), dried meat jerky, peanut butter, sports drinks, and processed or canned foods in general. We have mentioned in the previous chapter these processed or canned foods, among which we can list all types of canned goods, nestea, cocoa with sugar in the composition, and all ready-to-eat prepared dishes from

supermarkets. We cannot give an exhaustive list, for the simple reason that there are many many types, and probably new ones keep appearing on the market, but it is enough to apply the basic rule: to look at the labels before we buy them. If sugar or artificial sweeteners appear there, such as saccharin (E 954), cyclamic acid (E 952) or potassium acesulfame (E 950), then it is better to avoid them. Of course, we only look at labels if we can’t help but buy processed or canned food, because normally, it would be better to avoid this type of products completely. Even if they do not contain sweeteners, they may still contain other equally harmful preservatives or additives, which would increase the body effort to eliminate them – body which is already stressed by diabetes. It is known that diabetes affects not only the pancreas, but also fragilize the majority of body systems. (For a complete information on the E-s found in foods, I invite you to access the website Food Additives Status List – Complete list of E’s and the foods they are found in.) So, eating only fresh foods becomes a requirement of maintaining our health, or of preventing the occurrence of some complications of the disease, which can be important: at the level of vessels – diabetic arteritis, eyes – diabetic retinopathy, and kidneys – diabetic nephropathy.

Another group of forbidden foods are, as we have mentioned in the beginning of this chapter, saturated fats – which are, in general, fats of animal origin, and especially those derived from pigs. This, since their metabolic mechanism interferes with that of carbohydrates, carbohydrates themselves being a source of unhealthy fats for the body – triglycerides. In the situation which is related to an organism already overburdened by disease, it is not good to create complications by excessive fat depositions. It is known that, in some cases, diabetes is associated with obesity, and atherosclerosis – fats deposition on blood vessels. Foods which are not allowed are also the very salty ones, as they retain water and increase the risk of high blood pressure, creating an additional risk factor on the circulating vessels – vessels already put at risk by diabetes itself.

Of course, such as in the case of other diseases, the method of food preparation matters, frying and smoking not being allowed, as, on the one hand, they increase the intake of saturated fats in the body, and on the other hand, they release free radicals in the body, which are extremely toxic and difficult to eliminate by a body whose functioning is slowed down by diabetes.

It was not mentioned until now that, apart from permitted and prohibited foods, there is another category of intermediate food, allowed only in limited quantities, or ”to be weighed” or ”on scale”, as they contain natural sugars. These include:

– vegetables: beans, peas, lentils, soybeans, sweet potatoes (one portion per day: 200 – 250g)

– wholemeal bread or wholemeal pasta (one slice per meal or 150 g),

– whole grains (one spoon per meal),

– fruits: grapes, bananas, peaches, nectarines, not too well-ripened apples, cherries, sour cherries, pineapple, watermelon, cantaloupe (between 50-150 grams per meal),

– soft dairy products: milk, yogurt, kefir, whole milk, fresh cheese (150 g or 200 ml per meal – that is, a cup not too full.)

– red meat – twice a week, only a small portion a day, of 200 g – if we cannot give it up.

Of course, this list is only indicative, optimal being that, in order to establish an adequate regime, to seek the help of a nutritionist or diabetologist, or you can consult the National Institute Of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases site – page Healthy Living With Diabetes.

Of course, learning that there are so many dietary restrictions, we might become

discouraged, wondering how many foods are still left to be allowed, actually. But, we will be amazed to know that there is still enough allowed food, and even healthy, and you can even make combinations between several types of food within a meal, adding also those allowed in limited quantities.

And, as mentioned above, the first food groups allowed, and even recommended, are fruits and vegetables. First of all, foods rich in fiber, which help digestion, and also help with blood sugar control. These foods include the most among vegetables: spinach, broccoli, cabbage, nuts, whole wheat flour and wheat bran, oatmeal, brown rice, legumes – beans, peas, lentils; fruits that do not have a high fructose content – such as berries, green apples (not very ripe), plums, cherries, apricots, oranges, grapefruit. Although, as it is noted, some of these foods are only allowed on the scale – that is, in a limited amount – it is still good to consume them, if we have no other contraindications (if blood sugar is mantained balanced through treatment).

Among vegetables, potatoes take a special place as a source of starch, along with floury pasta. Starch or cellulose is a slow-digested polysaccharide that represents a major source of energy, more suitable for the body than disaccharides – sugar. Therefore, if we have a feeling of hunger or sweet craving, we can eat a small portion of pasta, or two or three baked potatoes or puree, or a few simple, diet crackers, or a pretzel without filling. Also, in this situation we can eat fruits among the permitted ones. To return to potatoes, of course they are allowed in moderate quantity during the day: a portion of 250 g/day, but if we still feel hungry between meals, it is preferable to have another extra baked potato, or a few crackers, or a pretzel, rather than rushing to concentrated sweets. Anyway, the structure of daily meals in the case of diabetes differs from that of healthy people, since, in addition to the three main meals, two small snacks are allowed between meals. Of course, sometimes even in in the case of healthy people we may need snacks (growing children, young people in the period of intellectual effort, adults performing consistent physical effort).

Other foods allowed in case of diabetes are oleaginous: nuts, pistachios, cashews – which bring polyunsaturated fats of vegetable origin, beneficial for the body; and fish rich in omega three acids – polyunsaturated fatty acids that protect the heart and blood vessels, and lower cholesterol. Pay attention: seeds and oils should be eaten in their natural state, unroasted and unsalted. Also, low-fat dairy products are allowed: low-fat yogurt, fresh cottage cheese, degreased milk. In the case of yogurt and cottage cheese, it is best to produce them at home, or procure them from peasants who prepare them using simple procedures, and to avoid commercial products, which contain preservatives and sweeteners.

Meat is allowed, as I said, in small quantities, one meal a day, and preferably lean meat: skinless chicken, turkey. In general, foods with a low fat content should be preferred, and that type of food also include: lean meat, fish, vegetables containing vegetable proteins: mushrooms, beans. About red meat, it was said above that it should be consumed only two days a week, with breaks in between. And of course, both meat and other foods are good to be prepared by boiling, steaming, grilling, or in the oven with very little oil. And if we have come to talk about oil, it is good to know that only vegetable oil is allowed, and among these oils, the olive one is the healthiest, but we can also eat rapeseed, or other types. Eggs are allowed in the amount of one or two per week, boiled and not fried.

We have previously discussed about bread and flour, saying that it is good to have only two slices of bread by meal, or even a slice if it’s wholemeal bread. But of course, it all depends on the level of blood sugar: if diabetes is balanced, and in addition, we also make physical or intellectual effort, of course that we can take two slices of wholemeal bread. And we can also have a whole grains snack in between meals, or other floury product. A special mention about polenta: it is good to prepare it, as much as possible, from whole corn flour, and since corn flour has a lower glycemic index than wheat flour, you can consume a double amount of polenta per meal compared to bread. For example, if 50 g of bread were used to be consumed during a meal (one or two slices), polenta can be consumed in the amount of 100 g.

In general, by knowing which foods are allowed, a patient with diabetes has at his/her disposal a few available methods to establish balanced portions. Out of these, we will speak more only about the plate method, as it is the simplest and most practical, and can be easily used by people who do not have specific knowledge about food composition. This method, proposed by the American Diabetes Association, consists of dividing the plate into portions, which are to be be filled with various foods. The largest portion should be occupied by vegetables without high starch content (spinach, broccoli, carrot, etc.) – about half a plate. A quarter of the plate is filled with o protein source: fish or lean meat. The other quarter of the plate is filled with foods that contain starch (e.g. potatoes or rice), or with whole grain foods (whole grains, or beans). A small portion of dairy product (200 g) or a portion of fruit is to be added, and also a drink which is permitted in diabetes: unsweetened tea or unsweetened coffee.

We will make only a quick mention on the other methods of determining the portions, as they require knowledge about the carbohydrate and protein content of food, and about the weights of food to be used. That is why these methods are more suitable to be used by diabetologist or nutritionist himself, who will establish a daily diet for a certain person, and then he will explain it to her/him. The method of measuring the glycemic index requires to know the carbohydrate content of food, and these total carbohydrates should not exceed a certain amount per day. And finnally, the food list method requires to know the carbohydrate content of foods, the proteins and lipids content, and to know the equivalences between these foods, so that we know how to replace one food by another with the same amount of carbohydrates, proteins and lipids, for diversity. It is easily seen that these methods are accessible only to people who have knowledge, and the habit of working with food components lists. But for the vast majority of people, the plate method remains the most accessible.

And, since we have mentioned above the drinks allowed in diabetes, we will say a few words about these. as well. So, the allowed drinks are: water or mineral water. unsweetened tea, unsweetened coffee, light beer (very small quantities). On the other hand, there are also not allowed drinks: all of the juices on the market, carbonated or not (if we want fruit juice, it would be good to prepare it at home, without sugar), energy drinks, alcohol, chocolate, coffee with cream. As far as it can be seen, alcohol is also not allowed, as it affects the liver metabolism, and liver is the place of carbohydrate metabolism, and for this reason alcohol can unbalance diabetes. On the other hand, alcohol may predispose to metabolic acidosis and hypoglycemia, favoring episodes of hypoglycemia, extremely dangerous in the case of diabetes.

We must also mention a few words about sugar substitutes, which may be used in the case of people who miss a lot the sweet taste.

Stevia, a natural sweetener obtained from a plant, has a much sweeter taste than sugar, however healthy for the body.

Sucralose, much sweeter than sugar, but with very few calories, is also resistant to high temperatures, being used for baking pastries, or for sweetening hot drinks. Aspartame – an artificial sweetener, is sweeter than sugar, being widely used in various food products for diabetics and in diet juices.

Saccharin is a widely known and used artificial sweetener, sweeter than sugar, and without calories. However, medical opinions about it, just like in the case of aspartame, are divided, saccharin being found however on the list of food additives (E-s) with risk in long-term use.

Of course, a criterion in choosing these products is the price and their accessibility, but taking into account the benefit/risk ratio, our opinion is that it would be better to use a natural sweetener. And, also in relation to sugar substitutes, it is known that sweets and special food products for diabetics can be found in supermarkets, in the areas dedicated to special health conditions (gluten deficiency, diabetes). Even if, after all, no processed product is completely healthy, however, in order to cover a need of the moment, and avoid hidden sugar consumption, these types of sweets can also be used, on short term.

Concluding, healthy eating when we have diabetes is not that difficult when we have all necessary information. In this sense, it would be good for every person with diabetes to be continuously informed, in order to learn new foods and methods of food preparation which are useful in this disease. But of course, the doctor’s or therapist’s advice should not be neglected, and also regular blood sugar control every three or six months, as the doctor is the only one able to adapt the treatment, and even the diet, in the case of blood sugar variations which may occur.

 What a diabetic needs to do is only what is up to him, but this is essential. Because, even in other life situations, if we have done everything in our power, then we can say we have done our duty. And to maintain a good state of health, or prevent the development of a chronic disease, this is also a duty, towards ourselves and the society.

 

 Bibliografie: 

1. Regim pentru diabet 15 recomandari pentru o alimentatie sanatoasa. Edu Medical Diabet, www.edumedical.ro/regim-pentru-diabet-15-recomandari-pentru-o-alimentatie-sanatoasa/ 

2, Zaharul ascuns din alimente – cum il poti depista. Ketogenicdiet.ro, www.ketogenicdiet.ro/zaharul-ascuns-din-alimente/ 

3. Lista completa a E-urilor si alimentele in care se gasesc. publicat 09/08/2013, Sfatul Medicului.ro, www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/lista-completa-a-e-urilor-sialimentele-in-care-se-gasesc_11989

 4. Dr. Oana Cuzino, Medic primar Gerontologie-Geriatrie, Doctor in Stiinte Medicale, Regim diabet – Alimente permise: Ghid complet. DOC.ro, //doc.ro/diabet/dieta-in-diabet-alimente-permise-cucantarul 

5. Dr. Laura Ene, Medic primar Diabet, Nutritie si Boli Metabolice, Ce îndulcitori pot folosi diabeticii. DOC.ro, //doc.ro/diabet/ce-indulcitori-pot-folosi-diabeticii-in-deserturi-si-in-bauturi 

6. St. Michael's Hospital, Canola oil may be an oil of choice for people with type 2 diabetes. published Iun/14/2016, Science Daily, www.sciencedaily.com/releases/2014/06/140614150317.ht

7. Sara Barulli, Mămăliga în variantă sănătoasă pentru diabetici. Curalife, https://curalife.ro/blogs/curalife/mamaliga-in-varianta-sanatoasa-pentru-diabetici